Spunand ca nu exista Dumnezeu, omul isi sacrifica Bunul Creator si Proniator in modul cel mai rautacios posibil. Oare unde este pacea sufleteasca a unui asemenea om? Ateismul a ajuns sa creeze monstrii. Si iata ca, in continuare, in aceasta viata ne luptam cu idei si fapte diabolice tocmai pentru ca binele sa triumfe. Raniti de atata nedreptate, atata neadevar cat poate savarsi adesea omul, gandesc la Dumnezeu ce are o rabdare extraordinara. Intreg universul este amprenta puterii si a intelepciunii Lui, noi insine cele mai rationale creaturi inzestrate in chip deosebit.
Cat de limitat isi mai poate concepe omul ateu locul vesniciei pe care Isus Hristos l-a promis tuturor savarsitorilor binelui. Totusi, in fata mortii, neputincios, omul ateu devine asemenea talharului de pe cruce?
Nu voi sa ma caiesc la greul vietii
Nu voi sa ma caiesc la greul vietii
Si crucea nu as vrea sa ma doboare
Usoara, grea s-o purtam fiecare
Pana-n sfarsit noi pamantesti drumeti
Treziti inca o zi cu inchinare
Mai rai, mai buni, tristi sau fericiti,
Sa ridicam spre ceruri, in cainti
Fierbinti dorinte de-a primi iertare. [Radu Botis]
[ 01.09.2007 , Administrator ]
.........................................................................................................................
Totusi, in fata mortii...